Herăstrăul cu povești
Herăstrăul cu povești
Bine ai venit în parcul Regele Mihai I, fost Herăstrău! Astăzi a venit momentul să-i descoperi poveștile ascunse și eu îți voi fi ghid virtual.
Cum se va desfășura turul? Apasă "Start" pentru a începe. La fiecare pas vei avea instrucțiuni care te vor duce într-un anume loc. Citește-le cu atenție și, odată ajuns la locul respectiv, rezolvă sarcina, tastând răspunsul corect cu literă mare. Apasă butonul "mai departe", iar dacă rezolvarea este corectă, pe următoarea pagină ți se va dezvălui o nouă poveste. Dacă nu găsești răspunsul corect, poți oricând să folosești indiciul de sub întrebare sau chiar să apeși butonul "Arată-mi răspunsul".
Vrei să continui turul mai târziu? Apasă "Save for later", salvează codul pe care ți-l dă aplicația și data viitoare când vrei să îl continui, în loc de "Start" alege "Continuă de unde ai rămas". Aplicația îți va cere codul pe care l-ai salvat și va reporni turul de la ultimul pas la care ai rămas.
Punctul de start: Piața Charles de Gaulle
Cum ajungi aici: metrou Aviatorilor, autobuze 131, 282, 330 etc
Lungime traseu: aprox 2,5 km
Durată traseu: 1,5 ore
Ai nevoie de: Internet și telefon mobil
Să pornim la drum!
Bine ai venit în parcul Regele Mihai I, fost Herăstrău! Astăzi a venit momentul să-i descoperi poveștile ascunse și eu îți voi fi ghid virtual.
Cum se va desfășura turul? Apasă "Start" pentru a începe. La fiecare pas vei avea instrucțiuni care te vor duce într-un anume loc. Citește-le cu atenție și, odată ajuns la locul respectiv, rezolvă sarcina, tastând răspunsul corect cu literă mare. Apasă butonul "mai departe", iar dacă rezolvarea este corectă, pe următoarea pagină ți se va dezvălui o nouă poveste. Dacă nu găsești răspunsul corect, poți oricând să folosești indiciul de sub întrebare sau chiar să apeși butonul "Arată-mi răspunsul".
Vrei să continui turul mai târziu? Apasă "Save for later", salvează codul pe care ți-l dă aplicația și data viitoare când vrei să îl continui, în loc de "Start" alege "Continuă de unde ai rămas". Aplicația îți va cere codul pe care l-ai salvat și va reporni turul de la ultimul pas la care ai rămas.
Punctul de start: Piața Charles de Gaulle
Cum ajungi aici: metrou Aviatorilor, autobuze 131, 282, 330 etc
Lungime traseu: aprox 2,5 km
Durată traseu: 1,5 ore
Ai nevoie de: Internet și telefon mobil
Să pornim la drum!
Din Piața Aviatorilor, treci pe lângă statuia lui Charles de Gaulle și intră în parcul Regele Mihai I, vechiul Herăstrău. Apropos, știai că pe locul pe care este ridicată azi statuia lui Charles de Gaulle a stat între anii 1951 și 1962 o impresionantă statuie a lui Stalin?
Astăzi, după intrare, te întâmpină o alee încadrată de statuile fetelor care duc ulcioare pe cap. Bine ai venit pe Aleea cariatidelor! Stând cu fața spre Aleea cariatidelor și cu spatele la Charles de Gaule poți să vezi în dreapa și în stânga 2 steme de bronz.
Task
Mergi la stema din dreapta ta. Câte turnuri are coroana murală a stemei?
Deasupra scutului care încadrează acvila se află o coroană murală (care reprezintă zidurile unei cetăți). Numără turnurile acesteia.
7
Exact, 7 turnuri sunt! Cele 2 steme din dreapta și din stânga Aleii Cariatidelor sunt amândouă stemele Bucureștiului: cea de la 1879 (în stânga - merită să mergi până la ea) și cea actuală (în dreapta).
Hai să ne uitam puțin la stema actuală. Ea este încărcată de simboluri, dar ne vom opri doar asupra celor mai importante:
-Cel reprezentat pe pieptul acvilei, cu aureolă, este Sfântul Dumitru, patronul orașului Bucuresti
-Acvila cu sabia într-o gheară și sceptrul în cealaltă este simbolul statului român
-Coroana murală (reprezentând zidurile unei cetăți) de deasupra scutului este un semn al centrelor urbane
-Numărul de turnuri semnifică statutul de municipiu al Bucureștiului (Orașele din România de exemplu au doar 3 turnuri)
Dar aici lipsește un mic detaliu: pe stema originală mai apare un vultur cu aripile deschise deasupra coroanei murale. Acesta simbolizează faptul că orașul a fost „Cetate de scaun” încă din epoca feudală.
Acum că ai aflat o partea dintre simbolurile de pe stemă, mergi și către stema veche și vezi cum s-a schimbat în timp.
Sau hai să pornim mai departe să vedem ce alte povești ascunde parcul.
Exact, 7 turnuri sunt! Cele 2 steme din dreapta și din stânga Aleii Cariatidelor sunt amândouă stemele Bucureștiului: cea de la 1879 (în stânga - merită să mergi până la ea) și cea actuală (în dreapta).
Hai să ne uitam puțin la stema actuală. Ea este încărcată de simboluri, dar ne vom opri doar asupra celor mai importante:
-Cel reprezentat pe pieptul acvilei, cu aureolă, este Sfântul Dumitru, patronul orașului Bucuresti
-Acvila cu sabia într-o gheară și sceptrul în cealaltă este simbolul statului român
-Coroana murală (reprezentând zidurile unei cetăți) de deasupra scutului este un semn al centrelor urbane
-Numărul de turnuri semnifică statutul de municipiu al Bucureștiului (Orașele din România de exemplu au doar 3 turnuri)
Dar aici lipsește un mic detaliu: pe stema originală mai apare un vultur cu aripile deschise deasupra coroanei murale. Acesta simbolizează faptul că orașul a fost „Cetate de scaun” încă din epoca feudală.
Acum că ai aflat o partea dintre simbolurile de pe stemă, mergi și către stema veche și vezi cum s-a schimbat în timp.
Sau hai să pornim mai departe să vedem ce alte povești ascunde parcul.
Task
Mergi pe Aleea cariatidelor până ajungi în dreptul unei fântâni circulare. Aceasta este fântâna Modura. Ce animal dă apă acestei fântâni?
Vezi ce animal este sculptat pe soclul fântânii, cel din gura căruia țâșnește apă.
Berbec
Ai dreptate, berbec este animalul care pare că dă apă fântânii. Dar te-am adus aici pentru că este momentul să afli povestea frumoasei Maria Mudura, fata care dă numele acestei fântâni.
Pe 6 iunie 1930, avionul cu care viitorul rege Carol II venea spre București de la München a rămas în pană de carburant și a aterizat forțat lângă Vadu Crișului, un sat din Bihor. O fată i-a dat regelui să bea apă din ulciorul ei de lut. Drept rasplată, fata a fost adusă la București, inclusă în suita regală și chiar a fost emisă o monedă de aur cu chipul ei. (zvonurile vremii spun că viitorul rege s-ar fi îndrăgostit de ea) Numele fetei era Mudura , dar în București a devenit Modura.
Statuia din centrul fântânii o reprezintă pe ea, fata cu ulciorul de apă. Fântâna Modura a fost realizată de sculptorul Constantin Baraschi în 1939 cu ocazia expoziției „Luna Bucureștilor”. Monumentul a fost distrus de comuniști și refăcut apoi în 2006. După refacerea fântânii, statuia originală a Modurei a fost descoperită în Cimitirul Bellu și reașezată la locul ei.
Uită-te puțin și în spatele tău. Grupul Cariatidelor face parte tot din ansamblul Fântâna Modura. Cariatidele sunt statui de femei care înlocuiesc coloanele și sprijină astfel un balcon, un acoperiș etc. Cariatidele originale de pe această alee (20 la număr) au fost sculptate în 1939 tot de Constantin Baraschi. Ele reprezintă țărănci cu ulcioare pe cap din Muscel și Mehedinți. Din păcate, au avut aceeași soartă ca statuia Modurei fiind distruse de comuniști.
Sculptorul Ionel Stoicescu a refăcut ansamblul inaugurat în 2006, pe baza unei cariatide originale găsite în cimitirul Bellu și a unor fotografii vechi.
Ai dreptate, berbec este animalul care pare că dă apă fântânii. Dar te-am adus aici pentru că este momentul să afli povestea frumoasei Maria Mudura, fata care dă numele acestei fântâni.
Pe 6 iunie 1930, avionul cu care viitorul rege Carol II venea spre București de la München a rămas în pană de carburant și a aterizat forțat lângă Vadu Crișului, un sat din Bihor. O fată i-a dat regelui să bea apă din ulciorul ei de lut. Drept rasplată, fata a fost adusă la București, inclusă în suita regală și chiar a fost emisă o monedă de aur cu chipul ei. (zvonurile vremii spun că viitorul rege s-ar fi îndrăgostit de ea) Numele fetei era Mudura , dar în București a devenit Modura.
Statuia din centrul fântânii o reprezintă pe ea, fata cu ulciorul de apă. Fântâna Modura a fost realizată de sculptorul Constantin Baraschi în 1939 cu ocazia expoziției „Luna Bucureștilor”. Monumentul a fost distrus de comuniști și refăcut apoi în 2006. După refacerea fântânii, statuia originală a Modurei a fost descoperită în Cimitirul Bellu și reașezată la locul ei.
Uită-te puțin și în spatele tău. Grupul Cariatidelor face parte tot din ansamblul Fântâna Modura. Cariatidele sunt statui de femei care înlocuiesc coloanele și sprijină astfel un balcon, un acoperiș etc. Cariatidele originale de pe această alee (20 la număr) au fost sculptate în 1939 tot de Constantin Baraschi. Ele reprezintă țărănci cu ulcioare pe cap din Muscel și Mehedinți. Din păcate, au avut aceeași soartă ca statuia Modurei fiind distruse de comuniști.
Sculptorul Ionel Stoicescu a refăcut ansamblul inaugurat în 2006, pe baza unei cariatide originale găsite în cimitirul Bellu și a unor fotografii vechi.
Dar să o lăsăm pe Modura în urmă și să ne avântăm printre poveștile binecunoscute ale românilor! Cum stai cu spatele la aleea cariatidelor ia-o la stânga și pe prima la dreapta (pe marginea pajiștii dreptunghiulare). Mergi de-a lungul pajiștii centrale și ia-o pe prima la stânga. Imediat după îl vei întâlni pe Caragiale, iar la următoarea intersecție te așteaptă un poet maghiar.
Task
Care este numele lui?
După ce ai făcut stânga, în iarbă îl vei vedea pe Caragiale și continuând pe alee, până în intersecție, vei găsi statuia poetului maghiar al cărui prenume începe cu "S".
Petofi
Ai dreptate! Petofi este numele corect. Petofi Sandor a fost un poet romantic maghiar și participant la revoluția din 1848. Dar pentru a afla povestea pentru care ai venit până aici așază-te în fața lui. Peste umărul lui drept vei zări o sculptură albă în iarbă. Mergi până la ea.
Aceasta este Baba Dochia, personajul mai multor legende. Una dintre ele spune că ea a fost frumoasa fiică a lui Decebal, regele dac. După ce romanii i-au cucerit pe daci, Traian s-a îndrăgostit de Dochia și a urmărit-o pe aceasta până sus, pe muntele Ceahlău. Acolo fata l-a implorat pe zeul dacilor, Zalmoxe, să o transforme în stană de piatră, iar azi, aproape de vârful Toaca, încă se poate admira stânca Dochiei.
Acesta este mitul etnogenezei românilor, unul dintre cele 4 mituri esențiale din literatura noastră (alături de cel al Mioriței și cel al Meșterului Manole, pe care îi vei întâlni azi plus cel al Zburătorului).
O altă poveste despre Dochia spune ca aceasta a fost o babă rea și urâtă care avea nouă cojoace. Urcând pe munte împreună cu turma ei de oi s-a încălzit din ce în ce mai tare dând jos, unul câte unul, cele 9 cojoace. În vârf a prins-o însă viscolul și baba a înghețat, transformându-se în piatră.
Pornind de la această poveste s-a născut tradiția babelor serbate în primele 9 zile din martie, când se dă lupta între iarnă și primăvară. Îți poți alege una dintre zilele capricioase de la începutul primăverii (o babă) și se zice că așa cum va fi ziua aleasă, așa îți va fi tot anul!
Ai dreptate! Petofi este numele corect. Petofi Sandor a fost un poet romantic maghiar și participant la revoluția din 1848. Dar pentru a afla povestea pentru care ai venit până aici așază-te în fața lui. Peste umărul lui drept vei zări o sculptură albă în iarbă. Mergi până la ea.
Aceasta este Baba Dochia, personajul mai multor legende. Una dintre ele spune că ea a fost frumoasa fiică a lui Decebal, regele dac. După ce romanii i-au cucerit pe daci, Traian s-a îndrăgostit de Dochia și a urmărit-o pe aceasta până sus, pe muntele Ceahlău. Acolo fata l-a implorat pe zeul dacilor, Zalmoxe, să o transforme în stană de piatră, iar azi, aproape de vârful Toaca, încă se poate admira stânca Dochiei.
Acesta este mitul etnogenezei românilor, unul dintre cele 4 mituri esențiale din literatura noastră (alături de cel al Mioriței și cel al Meșterului Manole, pe care îi vei întâlni azi plus cel al Zburătorului).
O altă poveste despre Dochia spune ca aceasta a fost o babă rea și urâtă care avea nouă cojoace. Urcând pe munte împreună cu turma ei de oi s-a încălzit din ce în ce mai tare dând jos, unul câte unul, cele 9 cojoace. În vârf a prins-o însă viscolul și baba a înghețat, transformându-se în piatră.
Pornind de la această poveste s-a născut tradiția babelor serbate în primele 9 zile din martie, când se dă lupta între iarnă și primăvară. Îți poți alege una dintre zilele capricioase de la începutul primăverii (o babă) și se zice că așa cum va fi ziua aleasă, așa îți va fi tot anul!
Acum stai cu spatele la Baba Dochia și vei vedea chiar peste alee, pe un petic de iarbă, o altă sculptură. Este o statuie albă din piatră ce ilustrează o baladă binecunoscută. Mergi până la ea și vezi ce nume poartă.
Task
Taie verbul a iți
Și rămâi cu-n oraș mare
Numele sigur îl știi
Da’l ghicești acuma oare?
Din numele sculpturii taie literele i, ț și i. Rearanjează literele rămase. Ce oraș ai obținut?
Roma
Exact, Roma este răspunsul corect, binecunoscuta capitală a Italiei. Dar ce este această statuie?
“Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobănei.”
Așa începe Miorița, poate cea mai cunoscută baladă românească și unul dintre cele 4 mituri fundamentale ale literaturii noastre. Ei îi este dedicată sculptura în fața căreia te afli acum, sculptură realizată de Ioana Kassargian.
Miorița este povestea unui cioban care este avertizat de mioara lui că alți doi ciobani vor să-l omoare pentru a-i lua averea. Aflând despre asta, ciobanul care urma să fie victima complotului își începe testamentul. Faptul că acesta alege să-și pregătească sfârșitul în loc să lupte dă naștere încă multor discuții și interpretări: ciobanul este de fapt simbolul poporului român care se resemnează în fața sorții?, ce simboluri sunt ascunse în poezie?
Cea mai veche variantă a baladei este o colindă din Transilvania consemnată în 1792-1794. Cea mai cunoscută rămâne însă varianta culeasă de Vasile Alecsandri și publicată în 1850.
Exact, Roma este răspunsul corect, binecunoscuta capitală a Italiei. Dar ce este această statuie?
“Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobănei.”
Așa începe Miorița, poate cea mai cunoscută baladă românească și unul dintre cele 4 mituri fundamentale ale literaturii noastre. Ei îi este dedicată sculptura în fața căreia te afli acum, sculptură realizată de Ioana Kassargian.
Miorița este povestea unui cioban care este avertizat de mioara lui că alți doi ciobani vor să-l omoare pentru a-i lua averea. Aflând despre asta, ciobanul care urma să fie victima complotului își începe testamentul. Faptul că acesta alege să-și pregătească sfârșitul în loc să lupte dă naștere încă multor discuții și interpretări: ciobanul este de fapt simbolul poporului român care se resemnează în fața sorții?, ce simboluri sunt ascunse în poezie?
Cea mai veche variantă a baladei este o colindă din Transilvania consemnată în 1792-1794. Cea mai cunoscută rămâne însă varianta culeasă de Vasile Alecsandri și publicată în 1850.
Dar lasă Miorița și ai ei ciobani și întoarce-te pe aleea din fața sculpturii. Având-o pe Dochia în stânga și pe Miorița în dreapta pornește pe alee până când vei vedea în iarbă, pe partea stângă o altă statuie.
Task
Apropie-te de ea. Vezi hora care s-a făcut în jurul ei? Câți dansatori s-au prins în joc?
Ocolește statuia și numără siluetele de pe soclul ei.
9
Într-adevăr, 9 dansatori par că joacă hora pe soclul statuii realizate de Silvia Radu în 1965 și dedicate Meșterului Manole. Legenda Meșterului Manole se bazează pe o credință veche a românilor cum că pentru a crea ceva impresionant trebuie să sacrifici ceva important și pentru a ridica construcții durabile trebuie să pui viață în ele.
„O şoaptă de sus
Aievea mi-a spus
Că orice-am lucra,
Noaptea s-a surpa
Pân-om hotărî
În zid de-a zidi
Cea-ntâi soţioară,
Cea-ntâi sorioară
Care s-a ivi
Mâni în zori de zi,
Aducând bucate
La soţ ori la frate.”
Balada “Monastirea Argeșului” spune povestea Meșterului Manole care fusese angajat să ridice o mânăstire frumoasă la Curtea de Argeș, împreună cu "9 meșteri mari, calfe si zidari", dar ce construiau ziua se năruia noaptea. Așa că pentru a-și definitiva opera acesta a decis să sacrifice ce avea mai scump, pe soția lui Ana, pe care a zidit-o în peretele mânăstirii. Dacă mergi la Curtea de Argeș, poți vedea marcat pe peretele mânăstirii locul unde se spune că a fost zidită Ana. Balada a fost publicată întâi de Vasile Alexandri. Pornind de la ea, Lucian Blaga a creat o piesă de teatru superbă care ilustrează această poveste: "Meșterul Manole".
Într-adevăr, 9 dansatori par că joacă hora pe soclul statuii realizate de Silvia Radu în 1965 și dedicate Meșterului Manole. Legenda Meșterului Manole se bazează pe o credință veche a românilor cum că pentru a crea ceva impresionant trebuie să sacrifici ceva important și pentru a ridica construcții durabile trebuie să pui viață în ele.
„O şoaptă de sus
Aievea mi-a spus
Că orice-am lucra,
Noaptea s-a surpa
Pân-om hotărî
În zid de-a zidi
Cea-ntâi soţioară,
Cea-ntâi sorioară
Care s-a ivi
Mâni în zori de zi,
Aducând bucate
La soţ ori la frate.”
Balada “Monastirea Argeșului” spune povestea Meșterului Manole care fusese angajat să ridice o mânăstire frumoasă la Curtea de Argeș, împreună cu "9 meșteri mari, calfe si zidari", dar ce construiau ziua se năruia noaptea. Așa că pentru a-și definitiva opera acesta a decis să sacrifice ce avea mai scump, pe soția lui Ana, pe care a zidit-o în peretele mânăstirii. Dacă mergi la Curtea de Argeș, poți vedea marcat pe peretele mânăstirii locul unde se spune că a fost zidită Ana. Balada a fost publicată întâi de Vasile Alexandri. Pornind de la ea, Lucian Blaga a creat o piesă de teatru superbă care ilustrează această poveste: "Meșterul Manole".
Meșterul Manole și Ana lui rămân aici și te poți întoarce oricând să-i vizitezi. Dar ia-ți la revedere acum și întoarce-te în intersecția de unde ai venit spre ei. Mergi spre parcul de skate avându-l pe Bela Bartok în stânga ta și oprește-te la următoarea intersecție. Pe pajiște, între drumul pe care ai venit și cel care o ia spre dreapta, te așteaptă unul dintre cele mai cunoscute personaje ale basmelor.
Task
Câte stele vezi pe cerul lui?
Numără câte stele sunt reprezentate pe statuie.
7
Da, 7 stele sunt sculptate. Această statuie îl reprezintă pe Făt-Frumos și a fost realizată în 1910 de Ion Lucian Murnu. Făt-Frumos este personajul pozitiv masculin din basmele românești, cel care se luptă cu toți cei răi pentru a o salva pe Ileana Cosânzeana, cel care salvează Soarele și Luna și care are grijă ca fiecare poveste să se termine cu "și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți". Adversarii lui sunt de obiceiul Zmeul cel rău, balauri sau vrăjitoare. Unul dintre ei este reprezentat și în partea de jos a statuii, învins.
Da, 7 stele sunt sculptate. Această statuie îl reprezintă pe Făt-Frumos și a fost realizată în 1910 de Ion Lucian Murnu. Făt-Frumos este personajul pozitiv masculin din basmele românești, cel care se luptă cu toți cei răi pentru a o salva pe Ileana Cosânzeana, cel care salvează Soarele și Luna și care are grijă ca fiecare poveste să se termine cu "și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți". Adversarii lui sunt de obiceiul Zmeul cel rău, balauri sau vrăjitoare. Unul dintre ei este reprezentat și în partea de jos a statuii, învins.
Cum stai cu fața la Făt-Frumos, chiar în spatele tău, lângă parcul de skate, te așteaptă un alt basm: Fata Babei și Fata Moșului. Mergi către sculptura care reprezintă acest basm.
Task
Care este numele de familie al sculptorului care a realizat această lucrare?
Mergi de jur împrejurul sculpturii. Pe o laterală vei găsi dăltuit în piatră numele sculptorului urmat de prenumele lui.
Foamete
Sculptorul acestei lucrări, Constantin Foamete, ilustrează celebrul basm Fata Babei și Fata Moșului al lui Ion Creangă. Basmul este despre o babă și un moș, fiecare având câte o fată. Fata babei era urâtă și rea, iar a moșului frumoasă și bună. Din păcate moșul pleacă urechea la vorbele mincinoase ale babei și își alungă de acasă copila. Aceasta trece prin diverse probe care mai de care mai dificile. Dar dacă reușește să le treacă cu bine și dacă se întoarce la tatăl ei, moșneagul, te las să afli singur redescoperind basmele lui Creangă!
Sculptorul acestei lucrări, Constantin Foamete, ilustrează celebrul basm Fata Babei și Fata Moșului al lui Ion Creangă. Basmul este despre o babă și un moș, fiecare având câte o fată. Fata babei era urâtă și rea, iar a moșului frumoasă și bună. Din păcate moșul pleacă urechea la vorbele mincinoase ale babei și își alungă de acasă copila. Aceasta trece prin diverse probe care mai de care mai dificile. Dar dacă reușește să le treacă cu bine și dacă se întoarce la tatăl ei, moșneagul, te las să afli singur redescoperind basmele lui Creangă!
Întoarce-te în intersecția de alei și, cum stai cu fața la Făt-Frumos, ia-o în stânga ta. Continuând pe alee îl vei întâlni pe George Coșbuc, dar tu mergi mai departe până vei găsi o grădină împrejmuită pe stânga. Aceasta este gradina japoneză. Intră în ea și pășește pe drumul din pietre până ajungi la capătul gardului de bambus. De aici fă stânga spre gardul de fier al grădinii. Ascuns de brazi înalți vei găsi un alt personaj cunoscut.
Task
Înlocuiește cu 1 toate literele unice din numele sculpturii și cu 0 toate literele care se repetă. Ce număr obții dacă aduni această succesiune de 0 și 1?
Literele care apar de mai multe ori sunt o, a si m. Ele au valoarea 0.
4
Exact, 4 este numărul corect. Toma Alimoș, personajul care dă și numele baladei populare culese de Vasile Alecsandri, a fost un haiduc viteaz. Sculptura dedicată lui a fost realizată de Mara Bâscă și reprezintă cele 2 personaje ale baladei: haiducul Toma și boierul Manea. Balada Toma Alimoș spune povestea haiducului Toma căruia boierul Manea “ slutul și urâtul,/grosul și-arțăgosul” vrea să-i ia calul pentru niște pagube închipuite. Manea îl înjunghie pe haiducul Toma, dar acesta își leagă rana și începe să lupte cu boierul. Finalul este trist, căci Toma Alimoș se stinge lângă calul său.
Nu te grăbi să pleci de lângă Alimoș, ci bucură-te puțin de grădina frumoasă în care ai ajuns. Grădina Japoneză a fost amenajată de Ambasada Japoniei, iar primăvara, când cireșii înfloresc este un paradis aici!
Exact, 4 este numărul corect. Toma Alimoș, personajul care dă și numele baladei populare culese de Vasile Alecsandri, a fost un haiduc viteaz. Sculptura dedicată lui a fost realizată de Mara Bâscă și reprezintă cele 2 personaje ale baladei: haiducul Toma și boierul Manea. Balada Toma Alimoș spune povestea haiducului Toma căruia boierul Manea “ slutul și urâtul,/grosul și-arțăgosul” vrea să-i ia calul pentru niște pagube închipuite. Manea îl înjunghie pe haiducul Toma, dar acesta își leagă rana și începe să lupte cu boierul. Finalul este trist, căci Toma Alimoș se stinge lângă calul său.
Nu te grăbi să pleci de lângă Alimoș, ci bucură-te puțin de grădina frumoasă în care ai ajuns. Grădina Japoneză a fost amenajată de Ambasada Japoniei, iar primăvara, când cireșii înfloresc este un paradis aici!
După ce te-ai încărcat cu energie de la natură, ieși din grădină și ia-o în stânga, continuând pe aleea care te-a adus aici. La intersecție, în față vei avea intrarea în Muzeul Satului, iar în stânga ieșirea din parc. Tu mergi în dreapta până când vei găsi o placă albă pe partea stângă.
Task
Această placă este dedicată lui Michael Jackson. Pe ce literă este așezată coroana?
Sari gărdulețul și mergi în spatele ei pentru a vedea coroana.
J
Într-adevar, pe litera J de la Jackson este așezată coroana. Și poate te întrebi ce caută el inclus într-un tur despre povești. Nu este un personaj de basm ca cele pe care le-ai întâlnit până acum, ci este un personaj real. Michael Jackson este un cântăreț american recunoscut de Guiness World Records ca fiind cel mai de succes artist din toate timpurile. A fost numit Regele muzicii pop și lui îi aparține cel mai bine vândut album al tuturor timpurilor (Thriller, vândut în 66 de milioane de copii la nivel mondial). Placa din parc a fost dezvelită când aleea pe care stai acum a primit numele starului.
Într-adevar, pe litera J de la Jackson este așezată coroana. Și poate te întrebi ce caută el inclus într-un tur despre povești. Nu este un personaj de basm ca cele pe care le-ai întâlnit până acum, ci este un personaj real. Michael Jackson este un cântăreț american recunoscut de Guiness World Records ca fiind cel mai de succes artist din toate timpurile. A fost numit Regele muzicii pop și lui îi aparține cel mai bine vândut album al tuturor timpurilor (Thriller, vândut în 66 de milioane de copii la nivel mondial). Placa din parc a fost dezvelită când aleea pe care stai acum a primit numele starului.
Continuă pe aleea Michael Jackson pe care ai venit până aici și ia-o pe a doua la stânga, coborând spre lac. În plimbare vei întâlni un pod. Treci peste el și continuă pe aleea din față până ajungi la un cerc format din capete de bronz. Acesta este Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene. Dar nu aici te vei opri. Din mijlocul cercului, ia-o în dreapta, prin iarbă, spre lac și vei găsi o altă statuie albă din piatră.
Task
În 2021, câți ani împlinește sculptura de când a fost amplasată aici?
Anul amplasării ei aici este scris în partea de jos a sculpturii.
96
Exact, 96 de ani sunt din 1925 de când statuia "Lupta lui Hercule cu centaurul" a fost amplasată aici până în 2021. Lupta lui Hercule cu Centaurul ilustrează doar una dintre cele 12 porunci primite de eroul mitologic Hercule. Probele prin care trece acesta sunt ilustrate în cartea “Legendele Olimpului”, o lucrare în două părți („Zeii” și „Eroii”) despre faptele legendare ale unor personaje din mitologia greacă. Statuia ”Hercule doborând centaurul” a fost realizată de către sculptorul Ion Jalea, în anul 1921 și amplasată pe Insula Trandafirilor în Parcul Herăstrău (astăzi Parcul Regele Mihai I). Este realizată din marmură de Carrara, cu un soclu din beton placat cu travertin. Hercule este unul dintre cei mai cunoscuți eroi din mitologia greacă, datorită forței și vitejiei sale. Din această cauză a fost primit în rândul zeilor după moarte.
Exact, 96 de ani sunt din 1925 de când statuia "Lupta lui Hercule cu centaurul" a fost amplasată aici până în 2021. Lupta lui Hercule cu Centaurul ilustrează doar una dintre cele 12 porunci primite de eroul mitologic Hercule. Probele prin care trece acesta sunt ilustrate în cartea “Legendele Olimpului”, o lucrare în două părți („Zeii” și „Eroii”) despre faptele legendare ale unor personaje din mitologia greacă. Statuia ”Hercule doborând centaurul” a fost realizată de către sculptorul Ion Jalea, în anul 1921 și amplasată pe Insula Trandafirilor în Parcul Herăstrău (astăzi Parcul Regele Mihai I). Este realizată din marmură de Carrara, cu un soclu din beton placat cu travertin. Hercule este unul dintre cei mai cunoscuți eroi din mitologia greacă, datorită forței și vitejiei sale. Din această cauză a fost primit în rândul zeilor după moarte.
Acum este momentul să te întorci la podul pe care ai trecut venind aici. După ce îl treci înapoi, ia-o în stânga pe marginea lacului și apoi pe primul drum pavat cu pietre la dreapta, imediat după foișor. În capătul lui vei găsi două rânduri de scări. Urcă pe cele din stânga iar în capătul lor vei găsi o sculptură mică, verde, puțin ascunsă între plante.
Task
Cu ce prenume semnează autorul ei această sculptură?
La baza sculpturii poți vedea prenumele format din 3 litere urmat de numele autorului acestei creații.
Jef
Într-adevăr, Jef este prenumele autorului acestei statui care înfățișează un alt erou mitologic. Statuia din bronz a fost realizată în 1960 de sculptorul belgian Joseph-Marie-Thomas Lambeaux (Jef Lambeaux). Ea îl reprezintă pe Prometeu, eroul mitologic grec care a furat focul zeilor pentru a-l dărui oamenilor. Drept pedeapsă, Zeus îl leagă de o stâncă și un vultur îi mănâncă ficatul, care se regenerează zilnic pentru prelungirea supliciului. Povestea personajului care a furat focul apare tot în “Legendele Olimpului”, a lui Alexandru Mitru.
Într-adevăr, Jef este prenumele autorului acestei statui care înfățișează un alt erou mitologic. Statuia din bronz a fost realizată în 1960 de sculptorul belgian Joseph-Marie-Thomas Lambeaux (Jef Lambeaux). Ea îl reprezintă pe Prometeu, eroul mitologic grec care a furat focul zeilor pentru a-l dărui oamenilor. Drept pedeapsă, Zeus îl leagă de o stâncă și un vultur îi mănâncă ficatul, care se regenerează zilnic pentru prelungirea supliciului. Povestea personajului care a furat focul apare tot în “Legendele Olimpului”, a lui Alexandru Mitru.
De la Prometeu mergi spre clădirea de sticlă văzută la orizont și până să ajungi la cele două bazine, oprește-te pe aleea principală la primul petic de iarbă. În centru se află un aranjament de pietre și dacă te uiți în jurul lui vei vedea 3 animale de bronz. Unul este căprioara și al doilea este un gâscan.
Task
Cum se numește al treilea animal?
Căprioara este așezată în mijlocul aleii principale, gâscanul în dreapta aleii și animalul pe care îl cauți este în stânga cum vii de la Prometeu.
Curcan
Exact, curcanul este cel de-al treilea animal. Cum stai în spatele curcanului vei vedea pe pajiștea din mijlocul parcului, cea care merge spre clădirea de sticlă, o sculptură albă ascunsă de vegetație. Apropie-te de ea, căci ea este “Frumoasa adormită” sau “Nimfa adormită”. Dacă ai făcut deja treasure hunt-ul din Parcul Carol, o cunoști. Dacă nu, vei afla acum povestea ei tristă.
Legenda spune că doi frați iubeau aceeași fată și au început să se lupte pentru ea. Neștiind pe care să-l aleagă, fata s-a aruncat de pe munte gândind că cel care o va salva va fi alesul ei. Dar frații nu s-au oprit din luptă și fata s-a izbit de stâncă. Din locul unde a căzut a țâșnit cascada Urlătoarea (cea de la Bușteni). Cei doi frați au împietrit de durere văzându-și iubita moartă și s-au transformat în munți: Jepii Mari și Jepii Mici ca să stea mereu în preajma ei. Legenda a fost reprezentată printr-un grup statuar expus în Parcul Carol, grup ce conținea doi Giganți și Nimfa adormită, realizată în marmură de Filip Marin. Din păcate grupul a fost despărțit și Frumoasa adormită a fost adusă aici, în timp ce dragii ei Giganți o așteaptă încă în Parcul Carol.
Exact, curcanul este cel de-al treilea animal. Cum stai în spatele curcanului vei vedea pe pajiștea din mijlocul parcului, cea care merge spre clădirea de sticlă, o sculptură albă ascunsă de vegetație. Apropie-te de ea, căci ea este “Frumoasa adormită” sau “Nimfa adormită”. Dacă ai făcut deja treasure hunt-ul din Parcul Carol, o cunoști. Dacă nu, vei afla acum povestea ei tristă.
Legenda spune că doi frați iubeau aceeași fată și au început să se lupte pentru ea. Neștiind pe care să-l aleagă, fata s-a aruncat de pe munte gândind că cel care o va salva va fi alesul ei. Dar frații nu s-au oprit din luptă și fata s-a izbit de stâncă. Din locul unde a căzut a țâșnit cascada Urlătoarea (cea de la Bușteni). Cei doi frați au împietrit de durere văzându-și iubita moartă și s-au transformat în munți: Jepii Mari și Jepii Mici ca să stea mereu în preajma ei. Legenda a fost reprezentată printr-un grup statuar expus în Parcul Carol, grup ce conținea doi Giganți și Nimfa adormită, realizată în marmură de Filip Marin. Din păcate grupul a fost despărțit și Frumoasa adormită a fost adusă aici, în timp ce dragii ei Giganți o așteaptă încă în Parcul Carol.
{"name":"Herăstrăul cu povești", "url":"https://www.quiz-maker.com/QJWFAQ8DD","txt":"Bine ai venit în parcul Regele Mihai I, fost Herăstrău! Astăzi a venit momentul să-i descoperi poveștile ascunse și eu îți voi fi ghid virtual. Cum se va desfășura turul? Apasă \"Start\" pentru a începe. La fiecare pas vei avea instrucțiuni care te vor duce într-un anume loc. Citește-le cu atenție și, odată ajuns la locul respectiv, rezolvă sarcina, tastând răspunsul corect cu literă mare. Apasă butonul \"mai departe\", iar dacă rezolvarea este corectă, pe următoarea pagină ți se va dezvălui o nouă poveste. Dacă nu găsești răspunsul corect, poți oricând să folosești indiciul de sub întrebare sau chiar să apeși butonul \"Arată-mi răspunsul\". Vrei să continui turul mai târziu? Apasă \"Save for later\", salvează codul pe care ți-l dă aplicația și data viitoare când vrei să îl continui, în loc de \"Start\" alege \"Continuă de unde ai rămas\". Aplicația îți va cere codul pe care l-ai salvat și va reporni turul de la ultimul pas la care ai rămas. Punctul de start: Piața Charles de Gaulle Cum ajungi aici: metrou Aviatorilor, autobuze 131, 282, 330 etc Lungime traseu: aprox 2,5 km Durată traseu: 1,5 ore Ai nevoie de: Internet și telefon mobil Să pornim la drum!, Din Piața Aviatorilor, treci pe lângă statuia lui Charles de Gaulle și intră în parcul Regele Mihai I, vechiul Herăstrău. Apropos, știai că pe locul pe care este ridicată azi statuia lui Charles de Gaulle a stat între anii 1951 și 1962 o impresionantă statuie a lui Stalin? Astăzi, după intrare, te întâmpină o alee încadrată de statuile fetelor care duc ulcioare pe cap. Bine ai venit pe Aleea cariatidelor! Stând cu fața spre Aleea cariatidelor și cu spatele la Charles de Gaule poți să vezi în dreapa și în stânga 2 steme de bronz. Task Mergi la stema din dreapta ta. Câte turnuri are coroana murală a stemei? Indiciu Deasupra scutului care încadrează acvila se află o coroană murală (care reprezintă zidurile unei cetăți). Numără turnurile acesteia. Arată-mi răspunsul 7, Exact, 7 turnuri sunt! Cele 2 steme din dreapta și din stânga Aleii Cariatidelor sunt amândouă stemele Bucureștiului: cea de la 1879 (în stânga - merită să mergi până la ea) și cea actuală (în dreapta). Hai să ne uitam puțin la stema actuală. Ea este încărcată de simboluri, dar ne vom opri doar asupra celor mai importante: -Cel reprezentat pe pieptul acvilei, cu aureolă, este Sfântul Dumitru, patronul orașului Bucuresti -Acvila cu sabia într-o gheară și sceptrul în cealaltă este simbolul statului român -Coroana murală (reprezentând zidurile unei cetăți) de deasupra scutului este un semn al centrelor urbane -Numărul de turnuri semnifică statutul de municipiu al Bucureștiului (Orașele din România de exemplu au doar 3 turnuri) Dar aici lipsește un mic detaliu: pe stema originală mai apare un vultur cu aripile deschise deasupra coroanei murale. Acesta simbolizează faptul că orașul a fost „Cetate de scaun” încă din epoca feudală. Acum că ai aflat o partea dintre simbolurile de pe stemă, mergi și către stema veche și vezi cum s-a schimbat în timp. Sau hai să pornim mai departe să vedem ce alte povești ascunde parcul.","img":"https://cdn.poll-maker.com/60-2502467/dreamstimemaximum-42127389.jpg?sz=1200-00000012651000005300"}
